Strategii de coping sănătoase la copii

În mod intuitiv sau preluând modele din mediul în care cresc, copiii își dezvoltă propriile mecanisme de coping, care îi ajută să treacă prin emoții, sentimente sau situații provocatoare și să facă față stresului. Pentru ca aceste strategii să fie sănătoase și cu beneficii pe termen lung, ele trebuie învățate și practicate în mod regulat, încă din copilărie.

Două tipuri de strategii

Există strategii de coping axate pe probleme și strategii centrate pe emoții. Coping-ul axat pe probleme urmărește eliminarea stresului prin găsirea de soluții de rezolvare a problemelor. Coping-ul centrat pe emoții are ca scop reducerea emoțiilor negative asociate stresului, și este util mai ales atunci când avem foarte puțin sau când nu avem niciun control asupra situației.

Ambele sunt importante și benefice atunci când sunt folosite într-un mod sănătos și consecvent.

Ce se întâmplă fără îndrumare

Neîndrumați, copiii și adolescenții își pot dezvolta modalități de coping nesănătoase: petrecerea excesivă de timp pe internet sau cu jocuri video, mâncatul compulsiv, consumul de cofeină, alcool, droguri sau tutun.

O evaluare făcută cu ajutorul unui psiholog poate fi utilă în depistarea mecanismelor de coping deja dezvoltate și pentru înlocuirea celor nesănătoase cu unele adaptative.

De ce contează pe termen lung

Strategiile de coping adaptative, dezvoltate în copilărie, devin automatisme - modalități prin care vom putea depăși mai ușor situațiile dificile din viața adultă. De aceea cred că este foarte important să ne ajutăm copiii să le dezvolte încă de la o vârstă fragedă.